Ti-ai pus vreodata intrebarea ce este gripa si daca suferi intradevar de gripa? Daca este doar o simpla raceala sau un banal guturai?
Gripa este definita ca o afectiune respiratorie infectioasa acuta provocata de virusurile gripale. Confuzia intre o simpla raceala si gripa este cel mai des intalnita.
Diferita de o simpla raceala este simptomatologia specifica, debutul si virusul care provoaca cele doua afectiuni. Altfel cele doua pot fi confundate foarte usor. La raceala prezenta simptomelor se face gradual si cresc in intensitate. In cazul gripelor debutul este violent si se instaleaza brusc in cateva ore. Astfel poti avea o seara linistita fara niciun simptom specific si o dimineata in care sa nu te mai poti ridica din pat.
Tipurile de virusuri gripale
Virusurile gripale, caci despre asta este vorba cand avem de-a face cu gripa, pot fi intalnite in patru forme: A,B,C si D.
Tipurile A si B la virusurile gripale sunt cel mai des intalnite. Acestea determina infectiile anuale sezoniere.
Cel mai violent, mai contagios si care da cele mai severe simptome este virusul de tip A. Poate fi intalnit in mai multe subtipuri si tulpini. Acestea se modifica de la un sezon la altul in mod constant. O particularitate a virusului de tip A este faptul ca acesta poate infecta atat omul cat si animalele. Ca exemplu virusul A(H1N1) este un virus de tip A rezultat dintr-o mutatie. Aceasta provine din intalnirea nefericita dintre unui virus aviar, cu unul porcin si cu unul uman.
Virusul de tip B este intalnit doar la om si de regula nu produce mutatii astfel neavand subtipuri distincte.
Virusul de tip C nu provoaca epidemii si este prezent doar la om. Nu provoaca forme grave de boala fiind confundat de cele mai multe ori cu o simpla raceala.
Virusul de tip D se intalneste de regula la animale si in speta la bovine. Acesta nu este cunoscut cu transmitere la om insa nu sunt studii suficiente in acest sens.
Preventia si imunizarea
Infectia cu virusurile gripale se transmite cel mai des prin tuse si stranut insa contagiunea se poate face si de pe suprafete atinse de persoanele bolnave.
Preventia este una dintre formele generale de protectie, limitand distantele intre persoane la mai mult de 2 metri sau izolarea cazurilor cunoscute simptomatic.
Vaccinurile raman cea mai buna forma de aparare si preventie. In cazul virusurilor gripale acestea se gasesc in forma clasica si pot fi secondate de remedii homeopate si naturiste specifice. Cea mai buna metoda de a alege vaccinul sau remediile este sa intrebati medicul dumneavoastra de familie, acesta cunoscand istoricul dumneavoastra medical.
Virusurile gripale care determina epidemiile gripale sezoniere sufera mutatii in fiecare an. Acest lucru face ca lupta oamenilor de stiinta sa fie continua. Desi exista o provocare continua intre adaptabilitatea virusurilor generate de mutatii si munca asidua a oamenilor de stiinta lupta este castigata an de an de cei din urma. S-a descoperit ca mutatiile virusurilor gripale sezoniere au devenit predictibile in ultimii ani. Asa ca au putut fi creeate de fiecare data vaccinurile inainte ca epidemiile sa se declanseze.
De obicei infectarea gripala sezoniera nu face necesara vizita la medicul curant, necesitand doar repaus. Pe langa repaus este importanta administrarea de medicamente antivirale si remedii naturiste pentru stimunalea imunitatii si care amelioreaza simptomele specifice.
(ATENTIE !!! Este interzisa administrarea de antibiotice.)
Este insa necesara urmarirea cu atentie a simptomelor persoanelor bolnave. In cazul in care aceste simptome scad in intensitate, se arata o evolutie pozitiva a bolii. Confuzia intre o simpla raceala si gripa poate da erori de administrare a medicatiei. Automedicatia este de cele mai multe ori dovedita a fi un lung sir de greseli care nu fac altceva decat sa ne slabeasca rezistenta organismului.
In cazul in care simptomele degenereaza, dau sensibilitati sau exacerbeaza simptomele cunoscute a altor boli cronice pe carte le aveti, este absolut necesara vizita la medic.
Contagiunea si grupele de risc
In fiecare an virusurile gripale fac intre 200.000 si 500.000 de victime la 2-6.000.000 de imbolnaviri anuale pe intregul glob. 80 % dintre victime sunt din grupa de risc de peste 65 de ani.
Imunizarea organismului impotriva virusurilor se face atat in mod natural prin infectarea din fiecare sezon cat si prin stimularea acesteia cu produse imunostimulatoare naturale.
Cel mai des intalnite sunt cazurile de infectare la copii. Persoanele adulte care traiesc si muncesc in colectivitati in care distantarea sociala este imposibila sunt si ele vulnerabile. Una dintre categoriile cale mai vulnerabile sunt femeile gravide. Gravidele pot prezenta, in urma contractarii infectiei, risc de avort spontan sau nastere prematura. O atentia sporita trebuie sa acordam si bolnavilor cronici. Acestia au de regula sistemul imunitar slabit si de cele mai multe ori nu fac fata gripei. Cel mai afectati sunt acei bolnavi cronici carora le sunt administrate imunosupresoare. Ei au sistemul imunitar foarte slabit si de aceea lupta cu virusurile gripale poate sa fie fatala in aceste cazuri.
Perioada de incubatie este de regula 1-4 zile. In aceste timp persoanele purtatoare ii pot infecta pe altii. Acest lucru poate dura ca si potential de transmitere de la debutul simptomelor intre 5 si 7 zile sau mai mult in cazul copiilor sau a adultilor cu un sistem imunitar slabit.
Pana in acest moment sunt cunoscute 4 mari pandemii generate de virusuri gripale.
- Gripa spaniola in anii-1918-1920-aprox 100.000.000 morti
- Gripa asiatica in 1957-2.000.000 morti
- Gripa Hong Kong in 1968-1.000.000 morti
- Gripa A(H1N1)-in 2009-500.000 morti
